În publicitate există un întreg și complex spațiu al practicii sociale. Aici se întâlnesc procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline științifice, precum sociologia, psihologia sau estetica. Astăzi, comportamentul consumatorului este influențat de o serie de factori.
Chiar dacă ne considerăm stăpâni pe sine, nu deținem mereu controlul asupra lucrurilor sau ideilor care sunt făcute și livrate, întocmai cu scopul de a ne influența. Bernard Chatelat afirma că „fiecare dintre mass-mediile importante se manifestă printr-o funcție dominantă, deși acțiunea lui este perceptibilă în toate stadiile evoluției socio-culturale”.
De exemplu, achiziționarea unui produs poate fi influențat mai mult sau mai puțin, în funcție de factorii cognitivi și afectivi. Astfel, odată cu introducerea studiilor psihologice la nivelul publicului țintă și analiza rezultatelor, specialiștii în publicitate au dezvoltat strategii comunicaționale.
După cum este descris în Psihologia reclamei și a consumatorului, scopul publicității moderne și postmoderne este de a face o investiție pe termen lung, „de a aborda consumatorul pe baza unor tehnologii și instrumente de comunicare fundamentate științific, rezultate dintr-un aparat conceptual solid, cu viziune și abordare strategică”.
Există o oarecare tendință de a confunda reclama cu publicitate. Deși sunt doi termeni destul de similari, nu reprezintă același lucru. Publicitatea (din eng. advertising) desemnează activitatea de creare și diseminare a reclamelor, pe când reclama (din eng. commencer) este produsul final al procesului de publicitate, iar în funcție de tipurile de publicitate iau formă tipurile de reclamă.
Agențiile de publicitate au descoperit de mult timp că pot folosi psihologia pentru a găsi ceea ce-l atrage pe consumator, ce-i lasă impresii, convingeri, ghidându-l ușor la actul de cumpărare. Acestea fiind spuse, puteți folosi psihologia pentru a vă asigura că publicitatea companiei tale funcționează în scopul dorit.