În circumstanțele potrivite, chiar și cel mai stabil lider se poate confrunta cu emoții puternice negative. Declanșatoarele emoționale denaturează luarea deciziilor, crescând probabilitatea unui conflict inutil, iar cheia pentru acestui tipar autodistructiv este autoreglementarea. Nu înseamnă suprimarea sau evitarea stărilor negative, ci face mai mult parte din „jocul interior” al leadershipului, care vă ajută să treceți de la reacția automată la răspunsul intenționat. Acest articol explică practicile care vă vor ajuta să obțineți autoreglementarea, adică integritatea emoțională și restructurarea cognitivă.
Integritatea emoțională
Există distincții între conștientizarea emoțională, inteligența emoțională și integritatea emoțională. Conștientizarea emoțională înseamnă a fi conștient de modul în care energia emoțională procesează prin corp. Inteligența emoțională se referă la capacitatea de a conștientiza, de a controla și de a exprima emoțiile. În plus, are capacitatea de a gestiona relațiile interpersonale în mod judicios și cu empatie. Ceea ce face ca integritatea emoțională să fie diferită de conștientizarea emoțională și inteligența emoțională este transparența intenționată.
Aceasta este capacitatea (și disponibilitatea) de a-i informa pe ceilalți despre ceea ce se întâmplă în interiorul tău, fără a da vina și fără a ataca, precum și curajul de a termina o conversație pe care ai vrut să o eviți. Iată trei pași care te poate ajuta să practici integritatea emoțională.
- Asumă-ți experiența – înseamnă că nu poți învinovăți pe altcineva pentru furia sau resentimentele trăite de tine.
- Înfruntă-ți partea întunecată – spune adevărul despre ceea ce simți. Doar pentru că simți ceva nu înseamnă că ești o persoană rea. Furia este doar o experiență. Nu trebuie să acționezi.
- Reprezintă-te – este în regulă să spui: „Mă simt supărat” sau „Sunt prea supărat să discut despre asta chiar acum”. Deținerea experienței tale fără a da vina pe alții te pune din nou la conducere.
Restructurarea cognitivă
De fiecare dată când cedezi declanșatorilor, creezi mai multe conexiuni neuro care mențin acest comportament. Simți nevoia de a reacționa atunci când creierul tău emoțional (amigdala din sistemul tău limbic) trece peste creierul tău gânditor (cortexul tău prefrontal), unde se iau deciziile bune. Trebuie să înțelegi că nu ești prizonierul emoțiilor tale. Deveniți conștienți de factorii declanșatori. Ce te face nervos? Fie că este vorba despre o anumită persoană, o situație sau comportamentul cuiva, abilitatea de a-ți identifica factorii declanșatori este primul pas pentru a-ți schimba în mod conștient răspunsul în viitor.
Simți, dar nu acționezi
Acest lucru este dificil, deoarece ți-ai creat obiceiuri care te ajută să eliberezi presiunea, cum ar fi furia, țipătul sau calmarea. Observă senzațiile tale corporale. Ți se încinge gâtul? Îți transpiră palmele? Îți simte stomacul supărat? Ce se întâmplă mai departe? Rezistă impulsului de a elibera presiunea. Există o perioadă în care cortexul tău prefrontal vrea să preia controlul, așa că acordă-i ceva timp să se liniștească și lasă sentimentele să se estompeze.
Creează un plan
Este mai ușor să-ți schimbi comportamentul dacă ai deja un plan după care să te ghidezi în loc să revii la răspunsul declanșator. De exemplu, dacă ai tendința de a izbucni atunci când Ioana te surprinde cu informații nedorite, respiră. Apoi, în loc să reacționezi, îi spui Ioanei că ți-ar plăcea să te întâlnești cu ea joia viitoare, la 14:00. În loc să trimiți un e-mail concis cu majuscule, așteaptă până a doua zi. Cu siguranță vei gândi altfel. A învăța să te controlezi este o provocare, dar plină de satisfacții.
Vei ști că practicile tale funcționează pentru tine atunci când nu vei mai fi deranjat de aceleași situații sau oameni. În plus, alții vor observa o schimbare în tine. Autoreglementarea este calea către viitorul sinelui tău. Îți poți transforma viața controlând integritatea emoțională și restructurarea cognitivă.
Sursă: corp.smartbrief.com