Termenul „stakeholder” a devenit din ce în ce mai folosit în lumea afacerilor și reprezintă o persoană sau o organizație care manifestă un anumit interes pentru o companie. Contribuția lui poate afecta sau poate fi afectată de afacere. Principalii stakeholderi sunt investitorii, angajații, clienții și furnizorii acesteia.
La nivelul unei companii, aceștia sunt clasificați în trei mari categorii: organizaționali sau interni, a căror interes pentru companie vine dintr-o relație directă, cum ar fi angajarea, proprietatea sau investiția; economici, adică cei reprezentați de clienții, creditori, distribuitori, investitori, furnizorii și stakeholderii societali sau externi, reprezentați de comunități, guvern, autorități de control etc.
Managementul eficient al stakeholderilor reprezintă o bună funcționare a companiei. Fără aceștia, organizația nu poate exista, motiv pentru care un element important de care membrii companiei trebuie să țină cont este acela de fi în relații bune cu stakeholderii săi pe o perioadă îndelungată de timp. Implicarea acestora în procesul de comercializare a produselor este esențială. Stakeholderii pot duce la diminuarea gradului de certitudine în lansarea lor sau pot identifica piste de vânzare.
Transparența este o altă condiție necesară pentru implementarea unei politici de RSC (Responsabilitate Socială Corporativă) bazată pe mecanismul reputației. Problema centrală a acestei contribuții este cum ar trebui organizată o politică de transparență pentru a spori un comportament de responsabilitate socială al companiilor.
Întreprinderea trebuie să ofere consumatorului informații clare despre produsele și serviciile pe care aceasta le oferă. Oferind transparență, compărătorii pot lua decizii în cunoștință de cauză, direcționându-și resursele cum cred de cuviință că este mai benefic pentru a-și îmbunătății calitatea vieții.