De-a lungul timpului, mulți specialiști, printre care și Dr. Elaine Sternberg, au încercat să explice și să dea un sens lumii întreprinzătoare, să argumenteze scopul afacerilor, rolul companiilor și efectul acestora asupra societății. Viața cetățenilor din întreaga lumea este puternic afectată de acțiunile companiilor, acestea având un impact semnificativ nu doar în ceea ce privește produsele și serviciile pe care le oferă sau locurile de muncă, ci și asupra drepturilor omului, vizează condițiile de la locul de muncă, sănătatea, mediul, educația și inovația.
Elaine Sternberg susține că scopul unei acțiuni întreprinzătoare este strict acela de a produce capital pentru acționari, pe când Laura Nash, Dr. în psihologie și antreprenor în mediul afacerilor, afirmă că acestea au apărut tocmai din dorința de a satisface nevoile societății, iar profitul este recompensa acționarilor care reușesc să satisfacă la un nivel mulțumitor aceste nevoi.
În business, abordările etice nu se rezumă doar la respectarea normelor legale, ci și la implicațiile afacerilor asupra societății. În timp, globalizarea și extinderea relațiilor sociale s-au intensificat, reprezentând probleme serioase la nivel global, dar care devin din ce în ce mai dificile de reglementat la nivel local. Din cauza neglijenței sau a ignoranței, unele companii aduc consecințe grave asupra mediului, deci și asupra societății.
Nu de fiecare dată dezvoltarea economică reprezintă și o contribuție pozitivă la nivel social. O dezvoltare durabilă, pe lângă raportul economic, are în vedere și consecințele negative care pot apărea. Evitarea impacturilor adverse legate de operațiuni, produse sau servicii directe și indirecte ale unei companii este esențială într-o dezvoltare economică fără repercursiuni la nivel social.
Din aceste motive, cetățenii vor ca marile companii să înțeleagă efectul lor pozitiv și negativ asupra societății și asupra mediului. Astfel, se dorește prevenirea, gestionarea și diminuarea acestora. Responsabilitate socială corporativă (RSC) este descrisă de World Business Council for Soustainable Development ca fiind o contribuție adusă de o companie la dezvoltarea economică care operează pe baza unor criterii durabile, fondate pe respectarea reglementărilor şi a legislaţiei. Sub o altă definiție, RSC reprezintă „angajamentul mediilor de afaceri de a contribui la dezvoltarea economică durabilă concurând cu angajaţii, familiile lor, comunitatea locală şi societatea în ansamblul său pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii acestora”.
În ultimele două decenii, s-au văzut adevăratele rezultatele ale dezvoltării economice, însă din această dezvoltare economică au rezultat două aspecte contradictorii: unul se referă la degradarea și deteriorarea mediului înconjurător, iar celălalt la creşterea decalajelor de dezvoltare dintre ţări. Astfel, sunt analizate din ce în ce mai mult cauzele care au dus la apariția conceptului de responsabilitate socială a companiilor prin prisma evoluției sale din 1950 până în prezent.
Concurența pe piață și nevoia de diferențiere au făcut ca marile companii să vadă efectele pozitive pe care le poate avea responsabilitatea socială asupra întreprinderii. Pentru a-și atinge scopul, și anume acela de a scoate profit pe piața de desfacere, fără a întâmpina sancțiuni din partea societății, firmele trebuie să abordeze o nouă viziune asupra afacerilor care să ia în considerare o planificarea strategică din perspectiva responsabilității sociale.
Deteriorarea mediului, creșterea concurenței și a implicării sociale a companiilor, creșterea presiunii exercitate de stakeholderi sunt factorii esențiali care au dus la adoptarea și dezvoltarea conceptului de responsabilitate socială a companiilor. Din această perspectivă, marketingul a devenit factorul de conectare a firmelor la piața, dobândind o importanță deosebită din perspectiva responsabilității sociale.
Activitățile economice care se bazează pe imoralitate nu vor beneficia de profit pe termen lung, pentru că responsabilitatea bine înțeleasă în cadrul unei companii favorizează loialitatea, iar loialitatea și sprijinul reciproc se răspândesc la fel de departe ca și afacerile, atât în interiorul, cât și în exteriorul organizației. Interesul public este văzut ca binele societății, iar publicul se așteaptă ca responsabilității față de acesta să fie înțelese și acceptate, bazându-se pe obiectivitatea și moralitatea afaceriștilor cu scopul menținerii unei funcționări corecte a acesteia.