Un studiu al campaniilor rusești de dezinformare din Europa Centrală și de Est relevă câteva date înfricoșătoare, dar sugerează, de asemenea, câteva contramăsuri eficiente și rolul pe care jurnaliștii îl pot juca în lupta pentru combaterea minciunii.
Fiecare țară, regiune și comunitate locală diferă în ceea ce privește activitatea și demersurile mass-media, limbile dominante, grupurile vulnerabile, conectivitatea la internet și mediul legal. Dezinformarea este dificil de combătut, deoarece se găsește sub forme diferite și se răspândește printr-o multitudine de canale.
Rezistența la dezinformare
Potrivit „indicelui de rezistență” din 14 țări, pe baza datelor colectate de grupul East StratCom al Uniunii Europene, Reziliența dezinformării arată cât de nepregătite trebuie să răspundă sistemele democratice.
În ceea ce privește metrica de influență a mass-media rusești, aceasta a acaparat cel mai mult regiuni din Ucraina, Belarus, Letonia și Moldova, din cauza limbii vorbite și a materialelor disponibile la scară largă. Influența rusă a fost cea mai scăzută în Polonia, Ungaria și România, din cauza prezenței reduse a vorbitorilor de rusă.
Metodologia acestui studiu ar putea fi utilă presei și liderilor politici din alte țări
Una dintre cerințele jurnaliștilor în combaterea dezinformării este smerenia, spun specialiștii. Publicul nu consideră presa neapărat ca fiind o autoritate, astfel că în unele țări, mass-media se clasifică printre instituțiile cu cel mai scăzut grad de încredere.
Sursă: whatsnewinpublishing.com